Main Menu
| Home |
| Bauturi |
| Diverse |
| Retete Culinare |
| Restaurante |
| Sanatate |
| Trucuri |
| Contact |
| Utile: |
| Calculator Calorii |
Restaurant Nou
Ardei Login
| Scris de Diana M. |
|
Fructe de mare homari, crabi, creveti, stridii, midii, caracatite, calamari, icre, alge etc. Toate vietuitoarele marine comestibile au primit denumirea de “fructe de mare”. In aceasta categorie intra : algele, crustaceele, molustele, pestii, icrele, echinodermele etc. Algele se intalnesc mai des in bucataria popoarelor ce traiesc pe coastele oceanelor : Corea, Japonia, Indonezia, Irlanda, Filipine, Canada Maritima, Peru si altele. In Vietnam, algele sunt considerate o delicatesa a bucatariei traditionale. Ele sunt culese din raurile de munte. Algele sunt considerate alimente-medicament, datorita proprietatilor sale curative. Cea mai cunoscuta alga marina « verde-albastruie », utilizata in terapie este Spirulina. Proteinele din alge (60%) imbunatatesc memoria si intaresc imunitatea. Algele sunt o sursa rara de vitamina B12, de aceea sunt recomandate persoanelor care sufera de anemie feripriva si vegetarienilor. Se pot utiliza in salate, supe, ciorbe, mancaruri cu orez ; Pestii cuprind o diversitate mai mare de specii, fapt pentru care vom trece in revista doar cele mai renumite : ansoa, biban, hering, macrou, nisetru, pastrav, paltus, platica, rechin, somon, scrumbie, stiuca, sturion, ton.  Icrele au si ele un loc de cinste : caviarul (sturion), ikura (somon), kazunoko (hering) sunt un deliciu pentru cunoscatori. Un exemplar de sturion de 100 de kilograme poate avea circa 10 kilograme de caviar. Icrele de morun sunt cele mai scumpe, ajungand la 6.000 de euro kilogramul in vest. Marea Caspica este considerata cea mai bogata de sturioni din lume. Exista sapte feluri de icre, dar icrele rosii si icrele negre sunt cele mai bune. Pestii care produc pretioasele icre negre sunt pastruga, morunul, nisetrul, viza si cega. Icrele rosii sunt prduse doar de somon.
Caviarul se serveste in vase de sticla, lemn, os sau plastic, cele din metal fiind evitate din cauza efectului de oxidare. De obicei, caviarul se intinde pe feliute mici de paine prajita. Bauturile care se potrivesc cel mai bine cu acest aperitiv, sunt sampania si vodka. Icrele sunt foarte usor perisabile, din cauza continutului mare de grasimi. Nu este recomandata stocarea lor mai mult de doua-trei zile in frigider, dupa decongelare.Echinodermele sunt mai putin cunoscute. Din aceasta categorie fac parte castravetele de mare sau ariciul de mare.  Crustaceele si molustele ne incanta nu doar privirea, dar si gustul, fiind considerate delicatese. Crabul, homarul, stridiile, midiile, caracatita sau calmarul fac parte din meniurile cele mai irezistibile.  In continuare va propun o descriere a celor mai iubite fructe de mare : Crevetii sunt crustaceele cel mai des intalnite. Ele sunt o sursa nemaipomenita de iod, magneziu, natriu, cupru, zinc si alte microelemente. In general crevetii se adauga in salate, mancarurile cu peste, sosuri si aperitive, dar ii putem pregati si separat. Crevetii se prepara pe gratar, se prajesc cu usturoi, ceapa si ghimbir sau se coc in sos de smantana. Cea mai exotica reteta este, insa, « creveti in whisky ». Ea presupune urmatoarele etape : crevetii cruzi, necuratati ii prajim in ulei de masline, adaugam ardei iute pisat ( sau uscat si macinat) si un paharel de whisky. Se servesc fierbinti.  Cei mai apreciati dupa gust si calitati nutritive sunt crevetii mici, de 2-3 grame, ca de exemplu Pandalus borealis. Acestia sunt deliciosi mai ales in salate. Va propun o reteta foarte simpla. Ingrediente : rosii, oua fierte, creveti, cascaval, maioneza, ketchup, usturoi. Preparare : crevetii fierti ii amestecam cu sos ( maioneza, chetchup, usturoi) si ii lasam putin deoparte. Intre timp, taiem rosiile felii subtiri si le aranjam in farfurie ( primul strat). Ouale taiate bucati le punem peste rosii ( al doilea strat) si presuram cu cascaval ras. Deasupra punem crevetii in sos. In ultimii ani, Thailanda, Vietnam si China au dezvoltat importante ferme de creveti si sunt principalii distribuitori ai acestor crustacee. Totusi, SUA ocupa primul loc dupa numarul amatorilor de creveti. Crabii sunt o hrana de mare foarte pretioasa, in special, datorita conditiilor dificile de capturare. Crabul imperial de Alaska si crabul paianjen sunt speciile cele mai cautate. Acesti crabi traiesc in apele de pe coasta Alaskai , a insulelor Aleutian, dar si in Marea Bering. Sezonul de pescuit este iarna. Valurile mari si vremea rece transforma Marea Bering intr-un loc cumplit, dificil pentru pescuit. Pescarii de crabi practica una dintre cele mai periculoase meserii din lume. Crabul imperial este de trei feluri : galben ( Golden King Crab), care traiesc si la adancimi de 700 de metri, albastru ( Blue King Crab) si rosu ( Red King Crab). Acestia din urma sunt o specie foarte mare de crabi, fiind si cei mai scumpi.  Pe piata sunt foarte cunoscute conservele de crab. Acestea contin carnea din piciorusele crabilor. Cel mai des, acest produs se foloseste la salate. Carnea de crab este foarte bogata in iod, fosfor si lecitina. Ea se poate consuma fiarta, prajita, coapta la aburi sau in cuptor. Homarii sunt crustaceele cele mai cautate de gurmanzii din lumea intreaga. Ei pot ajunge pana la 80 cm lungime. Talia obisnuita este de 30 cm si aproximativ 300-500 de grame. De preferat sunt femelele pentru carnea lor mult mai gustoasa. De obicei, homarii se servesc fierti sau prajiti pe gratar. Cunoscatorii pretuiesc si ficatul verde al homarului (mascul), o delicatesa numita « tomalley ». Din el se prepara sosuri si supe. La mare cautare sunt si icrele rosii de homar. Cel mai apreciat este homarul breton ( il puteti servi la restaurantul Heritage din Bucuresti). Pe langa acestia mai sunt si alte tipuri : homarul irlandez , homarul canadian, homarul american, homarul « du Cap » ( Africa de Sud). Homarii se deosebesc si dupa culori. Spre exemplu homarii albastri sunt foarte rari. Doar unul din doua milioane de exemplare are aceasta culoare, care se datoreaza unei mutatii genetice care se traduce prin excesul de proteine.  Homarii pot atinge dimensiuni foarte mari. In luna iunie, un canadian a pescuit un homar de 10 kilograme. Specialistii au estimat ca Big Dee Dee, cum a fost botezat, ar avea aproximativ 100 de ani. Pentru pescarii care au norocul sa prinda astfel de exemplare e un succes. Din vanzarea lor pot castiga sume imense. Caracatita este un gen de moluste, al carei corp are forma unui sac. Numele provine de la doua cuvinte grecesti, kephale, care inseamna “cap”, si podos – “picior. Capul este unit direct cu corpul, iar gura este inconjurata de opt tentacule prevazute cu ventuze. Au dimeniunile cuprinse intre 90 cm ( cu tentacule) si 1,3 m. Greutatea medie este de 4,5 kg, iar maxima de 20 de kg. Caracatitele sunt pescuite, cel mai des, pe coastele Greciei, Italiei, Turciei, Indoneziei, Japoniei, Insulelor Filipine si Vietnamului. Grecia si Italia sunt recunoscute prin gastronomia bogata in fructe de mare, printre care si caracatita. Ea se prepara pe gratar, se prajeste sau se adauga la salate. Trebuie sa fim atenti cand curatam o caracatita: ii inlaturam punga cu cerneala (melanina-o substanta care ii serveste pentru aparare); doar atunci carnea poate fi preparata.  Calmarii sunt moluste, al carui corp este prevazut cu 10 tentacule in jurul gurii. Au dimensiuni cuprinse intre 0,25 si 0,5 m, insa calmarii gigantici pot atinge si 20 de metri lungime ( cu tentacule). Cu doi ani in urma, in apele Noii Zelande, a fost capturata accidental o femela calmar, in greutate de 495 de kilograme. Calmarii pe care ii folosim, insa, in alimentatie au dimensiuni mici. De obicei, ei se pescuiesc in marile sudice ale tarilor asiatice: Vietnam, China, Japonia si altele. Calmarii se disting de alte fructe de mare, mai ales prin modul de preparare, foarte repede ( altfel carnea devine ca o guma), sau foarte mult, ca ei sa devina moi. In bucataria italiana, care este mai aproape de noi, calmarii se adauga in salate din fructe de mare, se prajesc (pane), si sub forma de rulada (calmari umputi).  Midiile se gasesc pe coastele oceanelor si a marilor fixate de stanci si pietre sau sunt crescute in ferme speciale. Procesul de crestere a acestor moluste a fost inventat in 1234 de marinarii irlandezi. Odinioara, marinarii asezau molustele cu icre pe stalpi de stejar pe care ii scufundau in mare. Astazi, cultivarea midiilor in ferme instalate pe fundul marilor, a devenit o ocupatie raspandita si foarte profitabila. Perioada de cultivare este de 18 luni, timp in care midiile pot atinge dimensiuni de 4-5 cm. Cochiliile midiilor sunt de mai multe culori : albastre, verzi, negre, maronii, aurii. In ferme sunt cultivate doar midii albastre si negre, care au un gust mai fin. Foarte apreciate sunt midiile mediteraneene, care au un raport intre carne si cochilie de 50%, fata de 35%, ca la majoritatea speciilor. Midiile contin o mare cantitate de proteine, saruri minerale, fosfor, fier si vitaminele A, B1, B2, B6, C, K. De asemenea, carnea de midii este considerata un produs dietetic. 100 g de midii contin 75 de calorii. Atunci cand cumparam midii trebuie sa fim atenti ca ele sa fie proaspete : cochilia trebuie sa fie inchisa sau ar trebui sa se inchida daca o agitam un pic. Inainte de pregatire, trebuie spalate bine sub un jet de apa. Se fierb in apa putina, la foc mare, timp de cateva minute, pana cand cochiliile se deschid. Midiile se servesc cu sosuri picante asiatice sau cu sosuri mediteraneene, in supe, orez sau paste.  Stridiile sunt molustele cele mai laudate de catre gurmanzi. Supranumite « alimentul iubirii », ele au fost recunoscute inca din antichitate pentru calitatile lor afrodisiace. Stridiile contin de 20 de ori mai mult zinc decat orice alt aliment. E recomandat sa cumparam doar stridii inchise, apa din interior pastrandu-i calitatile. Cele mai cunoscute tipuri de stridii sunt : kumos, belon, gravette, olympia, bouzigues, galway, claires, normandie, parcs. Stridiile japoneze kumos sunt mai mari decat cele europene ( 7,5 cm) si sunt foarte bogate in carne. Stridiile mici, insa, au carnea mai moale. Pot fi pregatite in diverse feluri : fierte, prajite, coapte sau sotate. Este recomandat sa le mancam crude, fiindca nu-si pierd calitatile nutritive. Se pot stropi cu suc de lamaie sau se pot asezona cu piper proaspat. Se recomanda asocierea cu vinurile albe, care scot in evidenta gustul de alge si intaresc caracterul sarat si iodat al stridiilor. In Franta, cele mai asociate vinuri cu stridiile sunt : alsace sylvaner si alsace pinot blanc.  In Europa, peste 150.000 de tone de stridii se produc in ferme. In Romania, singura crescatorie de astfel de moluste se afla la Constanta, la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina « Grigore Antipa ». Cum se desfac stridiile (film)? Intotdeauna se incepe din partea concava.
|
Parteneri
Posturi recente:
|
Comentarii recente:
|
Cea mai vizualizata reteta: VARZA SI CREP VEGETAL CU PASTA DE TOMATE PICANTA |