us casinos

Articole

Despre Vânat, la modul general….

Autor: Leila

 

Gastronomia vânătoreasca este o bogaţie culinara ,o mare varietate de produse in funcţie de clima şi regiune la care şi-a pus amprenta şi tradiţia fiecărui popor .

Cei ce au  “microbul “ vânătorii în sânge au tras două concluzii cu privire la modul în care este folosit acest dar al naturii de către consoartele lor şi le-au catalogat în două categorii .

Prima ar fi una de admiraţie şi stima pentru gospodinele ce respectă pasiunea partenerilor de viaţă ,care după o partidă de vânătoare reuşita intră în casă radiind de fericire căci a reuşit să aducă ceva în tolbă şi astfel din mainile lor ies adevărate preparate “ca la mama acasă”.Aceste preparate fac parte din arta improvizaţiei ,presupunând contribuţia personală a gospodinei pentru a ieşi din banalitate ,ceea ce dă o savoare unică festinului …

Din a doua categorie fac parte acele gospodine care nu ştiu cu ce efort se obţine carnea de vânat şi nu apreciaza efortul partenerului care cuprins de extazul capturării unei piese se întoarce fericit acasă .Acestea consideră o povara jupuirea unei păsari, curăţarea unui peşte ,nu au răbdare să matureze sau sa baiţeze vânatul şi astfel preparatul devine în cele din urmă un produs greu  comestibil.

Omenirea de-a lungul secolelor a elaborat meniuri sofisticate .Una din primele carţi de bucate aparute in 1474 “De Honesta Voluptate ac Valetudine” avându-l ca autor pe umanistul şi gastronomul Planina , conţine 417 capitole cu sfaturi şi idei de meniuri. O altă carte “Opera” având ca autor pe Bartolomeo Scapii conţine peste o mie de reţete insoţite de gravuri pentru ornarea preparatelor. Una din ultimele carţi apărute pe aceasta tema in 1986 la Editura Ceres ,începe cu sfaturi pentru maturarea cărnii de vânat ,oferind numeroase reţete de preparare a vânatului ,dar şi de preparare a sucurilor, sosurilor şi garniturilor adecvate – “Prepararea vânatului” de Virginia Nicolau .

 

În cele ce urmează nu voi prezenta reţete de vânat deoarece le regăsim în numeroase carţi de specialitate descrise cu lux de amănunte .Voi face referire la câteva reguli privind modul de concepere a unui meniu vânatoresc & servire şi generalitaţi pe scurt despre vânat si sa zicem sfaturi practice ….

 

 

… Conceperea unui meniu

Gospodina este cea care hotăreşte în genere dacă masa va fi o reuşită sau nu, în funcţie de meniul pe care il alege să il servească. Conceperea unui meniu vânătoresc are reguli scrise şi nescrise de care trebuie să ţinem cont. Aş vrea sa fac câteva referiri la aceste reguli în câteva cuvinte .

 

1.Niciodată la o masa nu vom servi de două ori un tip de mâncare care are în compoziţie ingrediente şi condimente  care se repeta, chiar dacă avem la îndemână două tipuri de vânat. De exemplu dacă servim un papricaş de fazan şi avem şi carne de mistreţ , nu vom servi din nou o tocaniţa de mistreţ ,ambele având la baza sosul de ceapă şi ardei . Interesul gospodinei este să servească  preparate cu gust diferit în aşa fel încât să fie o surpriză pentru cei ce degustă preparatele ei.

 

2. Dacă avem vânat mic (fazan, prepelită) si vânat mare(căprior,cerb,mistreţ,…) la îndemână ,o regulă de bază e ca din vânatul mic să preparăm o supă iar din vânatul mare un preparat cu sos sau o friptură .

 

3.Dacă gospodina nu are mult timp la îndemână pentru preparea vânatului va alege să gătească o supă ce nu necesită prea mult timp de preparare, iar ca meniu principal va servi o friptura ce va fi servita imediat dupa preparare.

 

4.Dacă unul din preparate e mai consistent ,neaparat celălalt fel trebuie să fie mai uşor . Trebuie să alegem garnitura şi salata ce se preteaza cel mai bine la felul de mâncare servit .

 


… Servirea preparatelor

Supa o vom servi in supieră ,pe care o vom aşeza pe masă.Polonicul îl vom pune în supieră doar când aceasta e adusă la masă şi o îndreptăm spre persoana care va servi primul .

Carnea o vom porţiona în bucatarie .Se va servi pe platouri .Alături de carne vom aşeza furculiţa pentru carne şi lingura . Lingura o aşezam sub bucata de carne, iar furculiţa deasupra şi ţinând strâns vom lua de pe platou carnea şi o  asezăm în farfurie.

Sosurile le servim în sosiere sub care aşezam farfurioare pe care punem lingurile speciale pentru sos.

Garniturile gen tăieţei, paste, găluşcuţe de făina, de cartofi ,…, se vor servi în platouri adânci, rotunde şi vom aşeza alături furculiţa şi lingura pentru servit .

Salatele şi garniturile le servim în platouri adânci ,pătrate sau dreptunghiulare adaugând şi aici lingura şi furculiţa pentru servit

Vinul şi apa minerala le aşezam pe masă în ambalajul original. Gazda serveşte musafirul turnând în paharul acestuia. Niciodata nu vom turna băutura proaspată peste cea din pahar ,doar dacă este gol.

 

Vă prezint câteva din preparatele mele din carne de vânat .

 

Costiţe de mistreţ cu ţuica şi miere de albine

Cotlet de mistreţ cu sos vânătoresc

Raţă sălbatică la cuptor , Ciorba Vânătorului,Iepure la cuptor,Ceafă de mistreţ cu legume

Sive de căprior

 

Despre Vanat, la modul general….

 

Despre Vânat

 

Avem două tipuri de vânat .Vânat mic şi vânat mare . Din categoria vânatului mic fac parte

fazanul, iepurele, prepeliţa, raţa salbatică, gâsca sălbatică.

 

Din categoria vânatului mare fac parte cerbul, căpriorul, mistreţul,ursul.

 

Despre Vanat, la modul general….

 

 

Vânatul mic ….

 

Fazanul

Fazanul este originar din Asia. Denumirea ştiinţifică (Phasanius colchicus) are o legatură directă cu zona de provenienţă şi de răspîndire a fazanului. Între lanţurile muntoase din Caucaz, există o zonă depresionară, care se întinde pînă la Marea Neagră, zonă geografică care purta în trecut denumirea de Colchis ( Colchida ). Potrivit legendei, fazanul a fost adus în Europa, prin Grecia, de către membrii expediţiei lui Iason care au navigat pîna în Colchida ca să aducă de acolo lîna de aur .
În continentul asiatic, începînd de la Marea Neagră şi pîna în Extremul Orient, inclusiv Japonia, Taiwan şi Coreea, zoologii deosebesc nu mai putin de 42 subspecii de fazan.Pentru vânatoarea din ţara noastră, numai trei dintre acestea sunt importante: fazanul comun, fazanul gulerat , fazanul mongolic.

 

 

Iată în imagine apare şi a patra femeie din viaţa soţiorului … Tessa 

Despre Vanat, la modul general….

 

 

Iepurele de câmp (Lepus europaeus )

Mamifer ierbivor, de talie medie, în jur de 3-5 kg, cu trup alungit lateral, comformat perfect pentru alergare, cu urechi lungi în forma de cornet, cu codiţa scurta şi ridicată, cu ochi mari şi bulbucaţi, având picioarele posterioare lungi cu 5 degete şi cele din faţă scurte cu 4 degete. Coloritul este în general sur (gri - cafeniu) cu alb pe abdomen şi alb inferior cozii. Trăieşte maximum 12 ani.
Sunt predominante exemplarele în primii 3 ani de viaţă, datorită multiplilor duşmani naturali pe care îi au.
Are auzul foarte bun, mirosul mediocru, iar văzul slab, distingînd bine doar obiectele în mişcare şi cele care contrastează puternic cu mediul. Arealul de creştere este mare, practic toate zonele dintre golul alpin si malul marii. Manifestă preferinţă pentru terenurile agricole din zonele de câmpie, coline şi dealuri joase, în care se găsesc răspindite pâcle mici de padure.

Despre Vanat, la modul general….

 

 

Iepuraşul fuge,nimeni nu-l ajunge … nici chiar obiectivul soţiorului nu a reuşit ... !

  

Vânatul mare…

 

Mistretul (Sus scrofa)

Din categoria porcului mistreţ se deosebesc două specii: mistreţul Asiatic (Sus vittatus) şi mistreţul European (Sus scrofa), din care face parte mistreţul carpatin (Sus scrofa), care populează teritoriul României. Este singura subspecie prezentă pe teritoriul ţării noastre, considerată cea mai viguroasă dintre toate subspeciile porcilor mistreţi. Mistreţul din ţara noastră este numit şi gligan, răzleţ, solitar, vier, scroafă, godac, grăsan, groştei sau purcel, în funcţie de sex, categoria de vârstă şi tradiţia limbajului vânătoresc local. Purcei se numesc pâna la 1 aprilie a celui de-al doilea an calendaristic, trecând apoi în categoria de godac, indiferent dacă au implinit 12 luni sau nu. De la vârsta de 2 ani, masculii se numesc vieri de 2,3,4 ani etc., iar femelele scroafe de 2,3,4 ani. Vierul de peste 7 ani se numeşte vier capital sau solitar, deoarece trăieşte separat de cârduri, pe care le însoţeşte numai în perioada rutului. Cel mai favorabil pentru mistret este biotopul pădurilor de deal. Păduri întinse de foioase şi răşinoase, intercalate printre culturi agricole, livezi, vii, fâneţe şi păşuni cu o reţea hidrografică suficient de deasă şi presiune relativ slabă a duşmanilor naturali. Sunt atraşi de pădurile cu ghindă şi jir iar existenţa mocirlelor apte pentru scăldători este o conditie de menţinere a mistreţilor în acea pădure.

Despre Vanat, la modul general….

 

 

 

Căpriorul (Capreolus capreolus)

 

Căpriorul este răspîndit în aproape toate pădurile ţării noastre, de la câmpie până la golul de munte, dar găseşte condiţiile cele mai bune in pădurile de foioase de la câmpie şi coline joase, intercalate cu poieni şi suprafeţe agricole, care îi asigură o hrană abundentă. Este cea mai importantă specie de vânat mare. Masa corporală medie este de 25-30 kg, ţapul deosebindu-se de căprior prin existenţa coarnelor, care evoluează în decursul vârstei.

Despre Vanat, la modul general….

 

 

 

Luna cadourilor …..

 

 

Ce ma fac cu un iepure ?

Soţul m-a cadorisit cu  un iepure sălbatic …! Ce trebuie să fac cu el pentru a-l putea pune în oală ? Iată câtiva paşi simpli pentru a vă descurca . Mai întâi trebuie să jupuim de blăniţa iepurele. Cum se face? Agăţam iepurele de picioarele din spate în două cârlige distanţate şi începem prin a tăia pielea în jurul labelor ,apoi de la încheietura picioarelor de dinapoi .Tragem blana în jos de pe tot corpul. Tăiem picioarele din faţa de la încheieturi,urechile (pentru a putea jupui şi capul).Unde pielea nu se desprinde de corp ne ajutăm cu vârful unui cuţitaş ascuţit.După ce l-am jupuit ,sub iepurele agaţat punem un vas şi spintecăm pe burtă în lungul abdomenului până  la piept pentru a putea scoate organele şi intestinele.Se porţionează carnea şi o putem pune în cratiţa de acum încolo…

 

M-am procopsit şi cu un fazan !!!

Este simplu …. Avem două modalitaţi de curaţare deşi….doar una din ele e metoda corecta  ….  Ca să obţinem supica bună de fazan mai întâi trebuie să jumulim pasărea de pene . Unele gospodine folosesc metoda de opărire în apă fierbinte care este mult mai simplă şi rapidă …In acest caz scufundăm pasărea în apa care înca nu a dat în clocot (este înainte de punctul de fierbere ) unde îl ţinem preţ de 1 minut după care începem procedura de smulgere a penelor. Fazanul sau orice vânat cu pene se jumulesc fără a fi opărite. Despre aceasta metodă am să vă amintesc putin chiar dacă risc să fiu” pomenită “ pentru numeroşii fulgi de pene ce vor zbura în jurul vostru şi timpul pe care îl pierdeţi cu această metodă… Luăm pasărea într-o mână şi întindem pielea în zona în care începem cu smulsul penelor. Smulgem 2-3 pene odată în sensul în care pielea este întinsă  . Nu vom apuca multe pene intre degete să le smulgem, căci riscăm să se rupă pielea. Încet şi cu răbdare vom reuşi ! Terminăm de jumulit pasărea şi trecem la eviscerare. Facem incizia pe peretele abdominal între cloacă şi stern şi extragem cu grijă intestinele. Scoatem inima, pipota, ficatul(atenţie să nu spargem vezica biliară !) şi plămânii . Avem grijă să indepartăm traheea şi gusa incizând uşor pielea la baza sternului. Trecem pasărea iute prin flacăra să pârjolim restul de fire rămase după care o spălam şi  acum că e curăţată o punem în oală …

Despre Vanat, la modul general….

 

 

Crapul (Cyprinus carpio)

Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminală, adaptată găsirii hranei pe fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hrănire, putându-se extinde ca un tub. Solzii sunt mari. Exista şi varietaţi de crap cu solzi foarte mari şi puţini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas). Traieşte în toate râurile şi lacurile din Europa şi Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat şi în America de Nord şi de Sud şi Australia, însa în aceste ţări este considerat dăunător datorită impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. Nu se întălneşte în Africa, Siberia. La noi în ţară trăieşte în toate lacurile şi râurile de deal şi de şes, în Dunăre şi Delta Dunării. Apreciază o apă transparentă, având pe fund nisip sau mâl, bogată în plante acvatice şi obstacole naturale.  

 

 

Pentru ca tacâmul să fie complet …am primit şi un crap…. Se putea altfel ! E şi  pescar ….  

 

Am încercat să surprind câteva imagini cum curăţa soţul meu peştele. La noi în casa el este şi pescarul şi specialistul la curaţat peşte. Restul familiei îl ajutăm doar la pregătit şi mâncat .
Iată cum procedează
Întâi decapitează peştele ,apoi începe să îl cureţe de la coadă. Introduce cuţitul bine ascuţit sub solzi în aşa fel încât aceştia să rămână pe piele ,apoi începe şi taie treptat câte puţin până se desprinde pe o parte toată pielea. Procedăm la fel şi pe partea cealaltă . Astfel peştele rămâne frumos alb şi nu facem mizerie în casă cu solzii care se împrăştie în toate părţile prin metoda clasică de răzuire.

Despre Vanat, la modul general….

 

 

 

 

Despre Vanat, la modul general….

 

  

Carnea crapului este foarte gustoasă, fiind consumată sub diferite forme: fiartă, prăjită, friptă, afumată, marinată. Oricum ar fi pregatit va fi mereu o delicatesa…

 

 

Fezandarea cărnii de vânat

 

Fezandarea este un proces intern de “fermentare” deşfăşurat în ţesuturile din carne în timp şi la temperaturi sub 16 grade Celsius.

 

Fezandarea depinde de specia de vânat şi începe după răcirea corporală. La vânatul mare ,răcirea corporală durează după scoaterea intestinelor între 8-14 ore în funcţie de temperatura exterioară. Pe perioada iernii durează între 4-6 ore. Eviscerarea organelor interne este obligatorie să se efectueze imediat dupa recoltarea vânatului.

La fazan şi iepure scoaterea intestinelor nu afectează calitatea cărnii cu condiţia ca în peretele abdominal să se efectueze 8-10 înţepături cu un ac gros pentru a fi eliminate gazele rezultate din masa intestinală.

Fezandarea este o maturare extremă şi se realizează între 2-6 zile ,mai redusă în zilele calde şi la exemplare mai tinere ,mai mare în zilele reci şi la exemplarele mai bătrîne.

La mistret, cerb, caprior, iepure, fezandarea poate dura iarna peste 6 zile . Un alt amănunt esenţial ce poate influenţa gustul cărnii este castrarea ,scoaterea testiculelor în special la mistreţ, la iepure fiind important să se efectueze evacuarea vezicii urinare după captura.

 

Fezandarea poate fi forţată prin folosirea baiţului .

 

Baiţul este un amestec de apă şi vin alb în proporţie de 1:1 ,adică la 1 litru apă adăugăm 1 litru de vin alb şi în care se introduce piper, cuişoare, usturoi,dafin,ceapă,enibahar,cimbru .In baiţul simplu vom lăsa carnea 2-3 zile în acest răstimp trebuie întoarsă odată pe zi . Nu vom folosi la baiţ oţet diluat deoarece întareste fibra musculară ,maschează şi anulează aroma specifică a cărnii de vânat .

Carnea ţinută în baiţ nu o vom folosi decât la fripturi . La iepuri şi fazani baiţul modifică din gustul natural al cărnii de aceea nu este prea recomandată aceasta metodă de frăgezire.

La prepararea fripturilor din carne de vânat vom folosi doar untura, slănina (de preferinta neafumată ) şi vin alb. Vinul roşu modifică culoarea cărnii .

 

Despre Vanat, la modul general….

 

Putem aduce în discuţie şi o variantă de baiţ(marinată) în cazul în care urmează ca vânatul să fie gătit în aceeaşi zi .Este vorba de marinata fiartă .In acest caz ca şi la baiţul  mai sus amintit punem apă, vin, condimente ,legume tăiate, foi de dafin şi dăm în clocot pentru 10-15 minute. Compoziţia se toarnă caldă peste vânat  şi se va lăsa în ea timp de 2-3 ore.

In cazul în care avem vânat tânăr ,sau trebuie să îl preparam în aceeaşi zi mai avem o variantă rapidă de marinare … marinata pentru macerare (sau marinare rapida). Carnea curăţată şi ştearsă (fără să o spălam) se  porţionează şi se sărează.Se va pune într-un vas şi adăugam următoarele ingrediente : 3-4 bucăţi ceapă feliată , ţelină feliată, 2-3 gr piper negru măcinat ,2-3 boabe de enibahar întregi  ,2 foi dafin,1 linguriţă cimbru măcinat şi 100 gr vin alb.Amestecăm totul cu carnea acoperim vasul şi lăsam la macerat circa 2-3 ore la temperatura camerei. Acest tip de macerare se pretează cel mai bine pentru fripturi… după părerea mea . Carnea devine mai fragedă şi primeşte un gust plăcut .Lăsăm să se scurgă carnea de zeama ce s-a format după care purcedem la pregătirea ei .

Carnea de vânat este superioară celei de peşte prin conţinutul mai mare de fosfor, şi celei de vită, porc sau miel prin conţinutul mai mare de potasiu. Are un conţinut mai mare în fier decât spanacul. Pentru ca vânatul se mişca foarte mult liber în natură, carnea lui este foarte puţin grasă, iar grăsimea pe care o conţine este de foarte bună calitate.

Carnea de potârniche este mai bogat în potasiu, în fosfor şi în fier şi de trei ori mai puţin grasă decât carnea de pui având în acelaşi timp un conţinut mai scăzut de sodiu. 100 gr de carne de potârniche, de fazan sau de iepure acopera 1/3 din necesarul zilnic de proteine.
Cu numai 4,3% lipide carnea de misţret este bogată în fosfor necesar unui sistem osos şi dentar solid, în potasiu necesar limitarii tulburărilor cardiace şi relaxarii musculare. Carnea de căprioară şi cerb este de 25 de ori mai puţin grasă decât carnea de vită şi conţine 20% acid oleic - component al familiei monoacizilor graşi nesaturaţi - cu rol de diminuare a cantităţii de colesterol din sânge.

 

Vânatul folosit în tratarea unor afecţiuni ….

Unele produse de origine animală (carne ,grăsime, piele,viscere),sunt folosite pentru tratarea unor boli . Acest tratament constă în aplicarea sau administrarea  de sucuri,extracte şi pulberi obţinute din ţesuturi ,organe sau glande endocrine şi se numeste OPOTERAPIE.

 

Multe izvoare documentare atestă că ,în Franţa ,spadasinii înainte să pornească la duel luau cu ei o tolbă mică din piele în care aveau carne de iepure sălbatic ce o aplicau pe răni.

Locuitorii din nord –estul Siberiei ,întrebuinţeaza pulberea din coarne de cerb  (contine pantocrină),pentru tratarea asteniei ,pentru creşterea potenţei sexuale,şi în general pentru creşterea vitalitaţii organismului. Tot vânătorii siberieni folosesc şi fuduliile (testicule) de la căprior sau cerb ,uscate şi măcinate pentru ameliorarea pneumoniei ,gripei, febrei şi impotenţei sexuale.

 

In unele zone ale ţării şi în ziua de azi se foloseşte untura de iepure sălbatic pentru tratarea flebitei ,varicelor şi a ulcerului varicos. Sucul obţinut din pipota de raţă sălbatică sau gâsca sălbatică se întrebuinţează pentru tratarea unor forme de gastrită ,ulcere gastrice şi duodenale.

Grăsimea (untura de viezure ) şi de urs  se foloseşte ca remediu împotriva unor afecţiuni pulmonare (pneumonii, viroze,şi chiar TBC).

Carnea crudă de cerb ,căprioara sau ciută se poate folosi  pentru a vindeca unele plăgi,cucuie şi escoriaţii.

In terapia naturistă cel mai utilizat remediu bazat pe produse animaliere este TINCTURA.

 

Ea se prepară îndeosebi din sucul veziculei biliare,din glanda tiroidă ,din glandele suprarenale,testicule, ovare şi pancreas.Termenul de valabilitate ale acestor tincturi este de 4-6 luni.Să luăm câteva exemple de tincturi …

Tinctura biliară se poate folosi în caz de insuficienţa hepatică, hipochinezie biliară,în colecistite,angiocolite,constipaţie, balonări…..

Tinctura tiroidiană se foloseşte în insuficienţă tiroidiană şi paratiroidiană, guşă , obezitate, tiroidectomie…

Tinctura de suprarenale se foloseşte în caz de insuficienţă corticosuprarenală şi în cazuri de psoriasis.

Tinctura de testicule …. Se foloseşte în caz de impotenţă sexuală,sterilitate masculină şi în sindromul adiposo-genital al bărbaţilor.

Tinctura de ovare se foloseşte în caz de frigiditate la femei , sterilitate …

Tinctura pancreatică se foloseşte în pancreatite şi dispepsie.

In principiu acţiunea terapeutică a acestor tincturi se bazează pe tropismul acestora ,pentru genul de viscere din care au fost obţinute . Extractul acţionează specific la organul corespondent,determinând reacţii pozitive în ţesuturile acestuia.

 

 

Carnea de vânat nu este doar o delicatesă ,condiţionată  de modul de preparare, de intuiţie şi  dăruirea  celui care o prepară …. ea este  şi un izvor de sănatate pentru Om …

 

 

Comentarii   

 
#7 myha 08-02-2012 17:58
E interesant articolul.Tinan d cont ca am un vanator in devenire in casa,e bine de stiut aceste lucruri.Pana acum am avut doar rata si mistret,dar cine stie? ;-)
 
 
#6 vio_dreams 29-11-2010 13:34
Foarte interesant si frumos ilustrat articolul.Felic itari!
 
 
#5 Lia 29-11-2010 10:12
Fetelor , multumesc ! Inca si la ora actuala mai am de invatat de la doamnele mai experimentate .

Tessa e o mare "hoata" :D dar si o vanatorita iscusita cu un miros fin.... ;-)
 
 
+1 #4 Epurasha 28-11-2010 12:19
foarte frumos articolul lia, aplauze!Pozele si retetele si catelul, totul e minunat! multumim frumos de articol! :-)
 
 
#3 Anisoara 28-11-2010 06:12
Felicitari bucataresei iscusite :-) pentru frumoasa prezentare ,pentru frumoasele poze,felicitari si vanatorului :-) si bineinteles,fru moasei Tessa :-) ,care este un caine superb ;-)
10 cu multe felicitari Lia!
 
 
#2 mirela 26-11-2010 12:42
Superb articol ,mi-au placut mult mult pozele si tare pofta si foame mi-au facut.Felicitar i :-)
 
 
#1 Lory 26-11-2010 11:37
Foarte fain articolul :-) am aflat lucruri interesante ...numai ca nu o sa am sansa sa le si pun in aplicare :D
Sincer te invidiez ca poti sa ai la indemana asa bunatati 8)
Tessa parca e un adevarat fotomodel asa frumos sta la pozat :lol:
Felicitari vanatorului iscusit!!! 8)dar si bucataresei care ne-a prezentat bucate alese si informatii utile.
 
marţi, 23 septembrie 2014. Powered by magazin.com.ro
Copyright 2012

©